Nu, nu ca o madama blonda, asa de ingenua de i se citeste in ochi seninatatea... Ci fara cuvinte in fata soarelui bland de toamna, a frunzelor fosnite, a calmului inalt de munte. Mi-e dor.
p.s.: Da, Liv, sunt tot poze de la tine, mersiiiii!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
era primavara, ma:) si e si usor de mers, da ne trebe masina pana in apropiere si timp. si acu a venit iarna:(
RăspundețiȘtergere